Vremuri frumoase

Mi-e dor...
de zilele frumoase din studentie cand locuiam cu prietenele mele, mi-e dor de America si de indrazneala pe care am avut-o cand, impreuna cu Luiza,  am plecat in lume...
Simt un dor nebun fata de tot ceea ce a reprezentat copilaria mea si simt, de multe ori, ca nu ma identific cu viata de adult...

Scoobytza

Day 3 @ The Londoner

Vineri a fost a treia zi de la deschiderea pub-ului englezesc The Londoner si... a fost foarte fain. Muzica buna, bere, cocteilurile casei si multi, multi oameni frumosi. Cum sa nu iti placa acolo? De serviciu la bar, ieri, a fost Arnold care iti prepara niste cocteiluri "de mori", iar de servit s-au ocupat simpaticele Andreea si Ana, doua pustoaice faine cu un zambet larg pe buze.

Au fost multi, multi oameni aseara, insa cei trei s-au descurcat foarte bine si au facut fata comezilor. In seara asta, urmeaza o noua noapte cu specific englezesc la The Londoner, iar maine doritorii pot urmari finala Campionatului European de Fotbal. Si pentru ca am fost aseara pe la bar, am decis sa va arat si cateva poze de acolo.:)

The Londoner, un loc drag mie

Oameni buni si dragi, mari cititori de bloguri sunt happy. De ce? Pai... de vreo doua zile, in Cluj-Napoca, pe Emile Zola, nr. 5, s-a nascut pubul englezesc The Londoner. E un local frumos, plin de oameni faini si cu o atmosfera cum numai in Anglia poti gasi. Preturile sunt decente, puteti gasi "berea casei" - Londoner si puteti degusta cateva zeci de cocteiluri pe care nu le veti mai intalni in niciun alt bar din Cluj.

The Londoner are un design cu totul inedit. Aici, puteti sa va "plimbati" cu autobuzul turistic rosu care numai prin Londra circula si sa admirati o piateta specific englezeasca. Cum? Pur si simplu. Baietii de la The Londoner au avut grija sa aduca in Cluj un local ca o boare de aer racoros si englezesc pentru ca au creat un separeu asemenea unui autobuz englezesc, iar pe peretele din apropiere au realizat o pictura a unei piatete din Londra. Intr-un alt separeu, esti pe podul de deasupra Tamisei si admiri din departare Big-Ben-ul. Cum sa nu te simti ca in Anglia, cand ai si un Fan Zone cu caricaturi ale unor fotbalisti celebri care joaca la echipe englezesti? Si pentru ca un pub englezesc nu are cum sa fie asa ceva fara bere englezeasca, cei doi baieti care se ocupa de bar au avut grija sa ofere clientilor posibilitatea de a gusta cele mai bune beri de la "mama lor" la niste preturi, zic eu, destul de bune.

Pentru cei pe care i-am facut curiosi, va pot spune numarul de telefon pentru rezervari de la The Londoner care este 0727 77 96 07. Fotografii puteti gasi AICI.

Un sfert de secol...

25 de ani. Implinesc 25 de ani si ma simt la fel de copila ca si cum as avea 18 ani... Anii care au trecut au fost frumosi si sper ca si viitorii 25 sau 50 sa fie la fel de faini. In 12 iunie 1987, la ora 1 dimineata, bunica mea plangea. Era asistenta la pediatrie si asista la nasterea primului nepot: eu. A plans cand m-am nascut. Avea emotii.

Inca de cand eram copila m-am obisnuit ca ziua mea sa fie cea mai importanta. Le-am povestit colegilor mei ca pentru mine ziua mea e cea mai importanta din an si chiar asa simt. Asa am fost educata. Mereu de ziua mea, parintii mei mi-au aratat cat de important a fost momentul in care am aparut. La fel au procedat si cu sora mea. Nu stiu cat de multe am realizat pana acum, dar imi doresc ca viata mea sa fie in continuare plina de impliniri. Imi doresc ca viitorul meu sa fie unul frumos, imi doresc sa port mereu un zambet pe buze si sa nu ma schimb niciodata ca om. De ziua mea imi doresc sa am prieteni frumosi langa mine, oameni care sa ma iubeasca si care sa ma faca fericita. De ziua mea sper ca soarele sa imi zambeasca si sa fiu vesela.

Si pentru ca peste mai putin de o ora va fi ziua mea...

Scoobytza

Lykke Li - Tonight

Lykke Li este o artista care a devenit cunoscuta in Romania anul trecut, prin 2012, cu piesa I follow rivers. Mie mi-a placut foarte mult de ea si am ascultat mai multe albume ale ei asa că vă doresc să vă bucurați de Tonight.



Scoobytza

secrete

Sunt trista. Sunt dificila. Sunt greu de inteles. Nu ii inteleg pe ceilalti si imi doresc mereu sa am eu dreptate. Sunt diferita. Sunt vesela si port mereu o masca. Imi ascund singuratatea. Nu stiu ce vreau atunci cand ar trebui sa stiu. Iau decizii mai mult sau mai putin gresite. Ma bucur de singuratate, mai ales atunci cand stiu ca nu sunt singura. Mi-e teama de tot felul de prostii. Simt nevoia sa fiu in centrul atentiei cuiva. Cand nu sunt in centrul atentiei lui, ma doare. Ma pierd. Sunt nefericita, iar apoi sunt din nou fericita. Vreau liniste, dar mi-e teama de prea multa. Sunt nesigura, desi pe dinafara pot parea, uneori, plina de mine. Sub masca unui om mereu fericit, ma ascund eu. Nici macar cei mai apropiati oameni nu stiu cu adevarat ce e in sufletul meu. Atunci cand sunt trista, cand sunt deprimata, simt nevoia sa vorbesc cu oricine, simt nevoia sa scriu. Si totusi nu vorbesc cu sora mea despre lucrurile care ma dor. Atunci cand sunt linistita, nu spun nimanui nimic despre viata mea sau spun lucruri banale, chestii neinteresante. Cand sunt ranita, imi place sa vorbesc, pentru ca asa ma exteriorizez. Am putine secrete. Le tin pe ale celorlalti, dar la ale mele nu ma pricep. Sunt un om deschis, dar care greseste mult. Am pierdut tot pentru ca am fost prea deschisa si apoi am castigat. Ma dor cuvintele urate. Ma doare tonul ridicat al oricarei persoane atunci cand e indreptat spre mine. Nu suport ca cineva sa imi vorbeasca cu un ton ridicat. Nu imi place sa mananc. Nu imi place ciocolata. Sunt mofturoasa la mancare. Cand vreau sa uit un lucru sau o persoana, evit sa ma mai gandesc la el/ea. Trebuie sa ies din casa, sa stau pe o terasa sau sa dansez ca sa simt ca traiesc. Sunt atasata de parintii mei, in special de taica'meu, si o iubesc la nebunie pe sora mea. Cand suntem impreuna insa suntem ca soarecele si pisica. Nu suport sa fiu singura, in sensul de a nu avea pe nimeni caruia sa ii pese de mine. Iubesc marea si caldura. Urasc oamenii care intarzie, desi mai demult nu eram nici eu punctuala. Dorm cu sosete in picioare pentru ca imi e frig noaptea. Am un urs pe care il tin in brate in fiecare seara. Am multi prieteni, poate mult prea multi, dar cei adevarati si cei pe care ii iubesc cu adevarat ii numar pe degete. Imi place sa stau vara pe terasa. In fiecare an imi propun sa petrec cateva zile la casa mea din Valcea, sa ma plimb pe dealuri si sa citesc cum faceam candva. Imi cumpar carti pe care mi-ar placea sa le citesc si le uit luni intregi in biblioteca. Nu ma despart niciodata de laptop. Am pe el peste 30 de giga de poze pentru ca am pierdut din pozele mele din copilarie si vreau sa vad peste ani cum m-am dezvoltat. Am aspiratii. Uneori incerc sa par mai desteapta decat sunt, mai ales cu cei din familie. Intotdeuna imi vars supararea pe oamenii cei mai apropiati. Cand eram mica ma ascundeam in dulap ca sa plang daca eram suparata. Ma ascundeam in dulap sau in spatiul dintre un alt dulap si perete pentru ca nu vroiam sa ma vada nimeni. Am iubit cu pasiune si cu calm. Am tinut jurnale. Ziua mea de nastere este pentru mine cel mai important moment al anului. Sunt egoista. Uneori nu vreau sa vorbesc cu nimeni. Ascult aceeasi melodie de un milion de ori. Imi plac filmele europene, dar si cele sud americane. Imi plac italiana, spaniola si franceza. Mi-e greu sa spun "te iubesc". As vrea sa fac mai mult sport si sa ma mobilizez sa fac mai multe lucruri. Uneori, primavara sunt alergica...la praf, la nici nu stiu ce. Iau pastile sau fac o injectie si totul trece. Imi ador verisorii. Imi placea sa ma sui in ciresul din gradina, sa alerg. Mi-e dor de prietenele mele din liceu care s-au schimbat atat de tare si s-au maturizat prea mult. Mi-e dor sa imi simt picioarele in nisip. Imi plac cocteilurile si berea deloc. Imi place Coca-Cola. Rar mananc prajituri. Imi place sa scriu. Imi place sa fac poze. Urasc mitocanii. Urasc sa imi incalc principiile si nu vreau sa judec oamenii. Urasc sa merg cu autobuzul 2 statii pana la munca, dar ma gandesc si ca distanta ar fi putut fi mai mare. Incerc sa imi tin promisiunile. Nu stiu sa gestionez unele lucruri. Nu stiu sa spun nu in unele situatii. Iubesc copiii si deseori ma comport ca si cum abia as fi intrat la liceu. Iubesc muzica. Urasc rautatea. Ma dor rautatile. Sunt sensibila, uneori prea sensibila.

Sunt lucruri despre mine...vulnerabilitati.

Scoobytza

Quasi amici - Intouchables

Tocmai am vazut filmul francez "Intouchables" sau "Quasi amici"(in traducere italiana) si mi-a placut la nebunie. "Quasi amici" este un comedie realizata dupa o poveste adevarata. Tanarul de culoare Driss, un delincvent smecheras, se angajeaza ca asistent al lui Phillipe, un aristocrat care a ajuns in scaunul cu rotile dupa un accident de parasutism. Driss este simpatic, glumet, atipic. Nu se aseamana deloc cu toti cei intervievati de Philipe care cauta un individ care sa il ingrijeasca.

Povestea celor doi este emotionata. Filmul a obtinut nota 8,4 pe IMDB.



Si pentru ca azi am simtit nevoia sa o ascult pe Lykke Li... "Tonight" este una din piesele mele preferate.


Scoobytza