Intamplari fara rost, intamplari care ne marcheaza viata. Coincidente?
Cineva imi spunea ca stilul meu de a scrie este foarte personal. Pai... asa si este. Imi e greu sa ma identific cu altcineva sau cu altceva. Imi este si mai greu sa scriu despre mine sau despre lucrurile pe care le observ intr-un mod impersonal. Nu stiu de ce, dar prefer ca blogul acesta sa aiba o nota de "eu". Obiectiv si impersonal scriu pentru ziar, nu pentru mine. Obiectiv si impersonal scriu pentru cei care imi citesc materialele si care trebuie informati corect.
In seara asta, mi-am adus aminte de lucruri care s-au intamplat in viata mea si care m-au facut sa aleg facultatea de Jurnalism...
In urma cu mai putin de 10 ani, nici nu as fi crezut ca de la a scrie compuneri la limba romana sau de la competitia cu prietena mea din copilarie voi ajunge sa scriu la un ziar.
Cand m-am mutat in Valcea, am pierdut multe din lucrurile importante pentru mine la acel moment. Am pierdut prieteni, am pierdut o casa, un oras, o biblioteca...am pierdut o scoala, am pierdut locuri, lucruri si persoane pe care le-am revazut numai o data si pe care as vrea sa le mai vad inainte de a muri pentru ca acolo mi-am petrecut cea mai mare parte a copilariei.
In Valcea, timp de vreo 2 ani, viata mea s-a rezumat la scoala si casa, iar mai apoi cand am ajuns la liceu a inceput si povestea "Consiliul Local al Tinerilor" (CLT). De aici a pornit si povestea cu scrisul cu adevarat. Impreuna cu cei de la CLT si cu echipa CERAS Ramnicu Valcea am realizat buletinul informativ pentru elevi "Pentru toti" in cadrul proiectului "Democratia incepe cu tine". Nu scriam mare lucru, doar povesti ale mele. Aiureli despre scoala, despre baluri si aforisme...
Dimineata obisnuiam sa ascult emisiunea radio a lui Vali Conea (Radio Valcea 1), iar intr-o zi am auzit aforism-ul care si azi imi este motto: "Dragostea si ratiunea sunt asemenea unei clepsidre, cand una se umple, cealalta se goleste". Pentru ca vroiam sa adaug maxime in "Pentru toti" am sunat la radio si am castigat un concurs. O data ajunsa acolo, am inceput sa ii povestesc lui Vali Conea despre CLT, despre revista si mi-a imprumutat cartea de unde lua aforisme. A fost a doua oara cand am calcat in redactia unui post de radio (prima data s-a intamplat la Sfantu Gheorghe cand sunam la emisiunile pentru copii impreuna cu sora mea, iar facturile la telefon cresteau pe zi ce trecea:))) si a devenit o obisnuita. Intr-o zi, Catalin Georgescu, un alt realizator de programe radio, care lucra si la Viata Valcii mi-a propus sa fac pagina de liceu a ziarului. Si asa am inceput... Perioada petrecuta la Viata Valcii a fost scurtata de conflictele pe care le aveam cu colegele de liceu pe care le-am adus cu mine la ziar. Asa ca ... mi-am luat zborul catre ziarul unde mi-am petrecut cele mai frumoase veri, ziarul unde am avut parte de evenimente, de adrenalina, de fericire, tristete...de un amalgam de sentimente... Vocea Valcii.
In vacanta dintre clasa a 12-a si anul 1 de facultate l-am cunoscut pe Laszlo Kallai de la Ziua. Si intr-o discutie mi-a recomandat sa merg sa lucrez la Ziua de Cluj cand o fiu la facultate. Cine s-ar fi gandit ca asa o sa fie?
Cine s-ar fi gandit ca dupa 1 an si ceva, voi auzi o discutie cum ca la Ziua de Cluj se cauta reporteri si ca voi ajunge sa lucrez acolo?
La fel as putea lega si experientele mele legate de diversele studiori de radio pe care le-am vizitat cu minunatele momente petrecute la UBB Radio.
Un alt eveniment important din viata mea- prima iubire- este strans legat de munca mea la ziar. Baiatul pe care pot spune ca l-am iubit era reporter la o televiziune locala din orasul meu. :)
Nu stiu daca a reiesit foarte bine ce am vrut sa spun prin acest post, insa sper ca ati inteles...uneori micile coincidente ne pot schimba viata, iar fiecare om care trece prin viata noastra are la un moment dat un rol in ceea ce se numeste "destin".
Locurile mele de munca:
Vocea Valcii - www.voceavalcii.ro UBB Radio - www.radio.ubbcluj.ro Ziua de Cluj - www.ziuadecj.ro
