luni, 11 iunie 2012

Un sfert de secol...

25 de ani. Implinesc 25 de ani si ma simt la fel de copila ca si cum as avea 18 ani... Anii care au trecut au fost frumosi si sper ca si viitorii 25 sau 50 sa fie la fel de faini. In 12 iunie 1987, la ora 1 dimineata, bunica mea plangea. Era asistenta la pediatrie si asista la nasterea primului nepot: eu. A plans cand m-am nascut. Avea emotii.

Inca de cand eram copila m-am obisnuit ca ziua mea sa fie cea mai importanta. Le-am povestit colegilor mei ca pentru mine ziua mea e cea mai importanta din an si chiar asa simt. Asa am fost educata. Mereu de ziua mea, parintii mei mi-au aratat cat de important a fost momentul in care am aparut. La fel au procedat si cu sora mea. Nu stiu cat de multe am realizat pana acum, dar imi doresc ca viata mea sa fie in continuare plina de impliniri. Imi doresc ca viitorul meu sa fie unul frumos, imi doresc sa port mereu un zambet pe buze si sa nu ma schimb niciodata ca om. De ziua mea imi doresc sa am prieteni frumosi langa mine, oameni care sa ma iubeasca si care sa ma faca fericita. De ziua mea sper ca soarele sa imi zambeasca si sa fiu vesela.




Si pentru ca peste mai putin de o ora va fi ziua mea...

Scoobytza

Niciun comentariu: