O sa ma reintalnesc cu marea la anul. Sper sa imi simta lipsa asa cum i-o voi simti eu. A fost bine la mare. Pentru prima data dupa mult, mult timp m-am rupt de tot ceea ce inseamna Cluj - munca, prieteni, frustrari, uneori suferinte. Aveam nevoie de o pauza de la viata mea si, in sfarsit, timp de o saptamana am avut asta. Stiu ca poate unii dintre prietenii mei imi vor reprosa ca in zilele astea nu prea am dat semne de viata, dar...chiar am simtit nevoia de a evada, de a fi eu cu mine, eu fara ceilalti. E ciudat sa nu te gandesti la problemele de zi cu zi, e ciudat sa ai un alt program decat deobicei si e si mai ciudat sa simti ca ai luat un burete cu tine si ca ai sters tot. Eu asa am simtit. Am sters ganduri care, uneori, anul asta m-au intristat. De fapt, le-am adunat intr-un pumn si apoi le-am aruncat in mare. De acolo stiu ca nu or sa revina. Acum aud marea. Valurile se sparg, se lovesc, scoicile ajung pe malul marii. Am o camera cu vedere spre mare.
A fost o vacanta frumoasa.
Acum... mai vreau sa spun doar atat: Wake me up when september ends. (I left my heart to the sun. I'll get it back next summer.)
Scoobytza
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu