10 cauze pentru înapoierea României

De ce a rămas România în urma ţărilor vestice? Cu ce se deosebesc românii faţă de restul europenilor? În următoarele rânduri, am încercat să găsesc cauze care au dus la înapoierea României faţă de celelalte ţări din Europa şi din lume.

1. Poziţia geografică - a dezavantajat românii pentru că în perioada în care cultura se forma, de exemplu, în Italia, Austria sau Anglia, în România se purtau lupte cu imperiul otoman, românii fiind nevoiţi să plătească nenumărate biruri în speranţa că vor supravieţui vremurilor.

2. Comunismul este o altă cauză care a afectat evoluţia României. Deşi, în prezent, mulţi dintre cei care au trăit în comunism regretă acele vremuri şi îşi doresc să aibă din nou o „siguranţă materială” care însemna casă de la stat, loc de muncă de la stat, televiziune timp de două ore sau cozi la aprozar pentru un kilogram de carne, aceleaşi persoane, în urmă cu 20 de ani, vroiau libertate. Mulţi dintre cei care regretă acum comunismul îşi doreau să poată călători în alte ţări decât România, vroiau să poată asculta Radio Europa Liberă atunci când vor ei, să discute cu cine şi despre ce vor ei. Comunismul în România a însemnat totalitarism şi cultură a personalităţii liderului vremii Nicolae Ceauşescu şi a familiei acestuia.

3. Guvernanţii -comunişti – din nefericire, o dată cu revoluţia din 1989 conducerea ţării nu a fost schimbată în totalitate, cum poate ar fi trebuit. La putere au rămas tot indivizi cu un trecut comunist, spre exemplu, fostul preşedinte Ion Iliescu sau actualul preşedinte Traian Băsescu.

4. Corupţia – este o altă cauză înapoierii României. În ţărişoara noastră mică aproape toată lumea care se află la cârma ţării fură. Unul dintre cazurile care îmi vin în minte acum este cel al fostului Ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remeş, prins cu „mâţa-n sac” în timp ce primea mită.

5. Prosta finanţare şi gestionare a fondurilor – acesta poate fi considerat unul dintre cele mai importante motive ale înapoierii României pentru că de aici pornesc toate celelalte. Corupţia generează proasta finanţare şi gestionare a fondurilor. Ani de-a rândul fabricile din ţara noastră au fost vândute pe bucăţi, în modalităţi care nu au oferit niciun avantaj României. Banii rezultaţi au fost daţi „dispăruţi” de numeroşi indivizi cu funcţii mai mult sau mai puţin importante.

6. Educaţia- sistemul de învăţământ românesc a trecut prin numeroase reforme în ultimii ani, reforme care au dus la apariţia „fabricii de diplome” Spiru Haret sau a sutelor de mii de studenţi care ajung la facultate fără să aibă în spatele lor o cultură generală. Educaţia în România a trecut prin numeroase „experienţe”, fiecare partid politic aflat la conducerea ţării şi-a adus „contribuţia” la analfabetizarea românilor. Schimbările din ultimii ani, trecerea de la examenul de treaptă la examenul de capacitate, la tezele unice, la bacalaureat vechi sau nou, nu au făcut altceva decât să îi năucească pe elevi şi să îi pună în dificultate pe profesorii care nu au mai ştiut ce este bine sau nu să predea. În plus, în ultimii ani s-a pus problema programei „mult prea încărcate”, dar peste care eu şi generaţia mea am supravieţuit. O altă problemă o reprezintă finanţarea în sistemul de învăţământ. În anul 2009 au fost eliminate 20.000 de posturi pentru profesorii suplinitori. În anul 2010, Guvernul urmăreşte să elimine alte 15.000 de posturi ocupate de profesorii suplinitori, care aşa cum se ştie sunt cei care asigură predarea în şcolile de la sate, unde profesorii titulari nu se încumetă să meargă. Un exemplu elocvent în acest sens este Şcoala Palatca din judeţul Cluj. Aici, din opt profesori care predau elevilor din clasele V-VIII, cinci sunt profesori suplinitori.

7. Sistemul de sănătate - un sistem de sănătate subfinanţat, medici nemulţumiţi de salarii care după ani de facultate îşi doresc să fie oriunde, dar nu în România. 2008 a fost perioada cea mai fericită pentru sistemul de sănătate românesc. Atunci, ţărişoara noastră încă nu fusese atinsă de ceea ce s-a numit criza financiară, iar investiţiile în spitale, cel puţin cele clujene, au curs. Aparatură nouă, construcţii, reamenajări – toate acestea au fost realizate în anul 2008. În schimb, 2009 s-a dovedit a nu fi un an atât de bun din punct de vedere financiar. Mai exact, 2009 s-a caracterizat, din punct de vedere medical, prin instabilitate economică, spitale pline de datorii, bolnavi nevoiţi să îşi cumpere singuri medicamente sau, chiar, cazuri în care pentru două-trei operaţii s-a folosit o singură doză de anestezic – ceea ce în mod normal ar fi ajuns unui singur pacient.

8. Birocraţia – România este cunoscută pentru cozi la ghişee, pentru funcţionarii deloc amabili. În momentul când fiecare din noi are probleme sau încearcă să îşi plătească o „dare” statului are de aşteptat. Vrei să îţi plăteşti impozitul la Casa de Asigurări de Sănătate, trebuie să aştepţi 2, 3, 4, 5 ore până când te saturi. Vrei să mergi la Finanţe, la fel. La orice instituţie unde trebuie să îţi rezolvi o problemă ca onest cetăţean trebuie să duci o grămadă de hârtii, să aştepţi la cozi, iar dacă trebuie să îţi xeroxezi o hârtie părăseşti rândul pentru a te întoarce la coada imensă.

9. Mentalitatea – mulţi dintre români nu îşi iubesc ţara. În momentul când pleacă în străinătate renunţă la orice formă de respect faţă de propria persoană şi la orice formă de educaţie şi de „cei şapte ani de acasă”. Aceştia sunt românii care fură sau ucid în străinătate, sunt cei care scuipă sau aruncă gunoaie pe stradă, sunt cei care înjură în gura mare sau care nu se sfiesc să ne facă ţara de ruşine. Sunt maneliştii vulgari şi pitzipoancele pe care le vezi la metroul din Roma pipăindu-se fără nicio jenă, ascultându-şi muzica pe telefon ca să îi audă şi ceilalţi, sunt cei care poartă „haine de firmă”, dar care nu ştiu cum să se comporte, sunt oamenii care nu ştiu cât fac 1 şi cu 1. Da, mentalitatea îi strică pe unii dintre români. Mentalitatea şi educaţia.


10. Infrastructura – este o altă problemă cu care se confruntă ţara noastră. Bineînţeles, şi acestă problemă ţine de slaba finanţare. În România, drumurile nu se aseamănă absolut deloc cu cele din ţările vestice. În ultimii ani s-a mediatizat foarte tare contractul pe care statul român l-a încheiat cu compania americană Bechtel încă din anul 2003. În aproape şapte ani a fost finalizată o porţiune de drum de 42 de kilometri pe traseul Gilău –Turda, fiecare kilometru de autostradă costând aproximativ 12 milioane de euro.
- Infrastructura in America


Scoobytza

PS: Aceasta este tema pentru cursul de master "Productie de presa scrisa"