Trebuie sa privim cu atentie lumea in care traim. Nu se stie niciodata ce surpriza vom avea! Numai cunoscand ceea ce ne inconjoara vom afla ce este viata si care este telul nostru in viitor...
Bucatele desprinse din viata mea.
Un film cu durata de doua ore al carui final este de-a dreptul emotionant. Remember Me prezinta o poveste de dragoste intre un tanar rebel, Taylor, si Ally, fiica unui politist din New York. Taylor este arestat si batut de tatal fetei, iar apoi observa ca Ally ii este colega de scoala. Se cunosc, se indragostesc, se cearta - totul pe fondul unor traume emotionale de care sufera fiecare dintre personaje.
Fratele mai mare al lui Taylor s-a sinucis, sora lui mai mica are 12 ani si este tot timpul batjocorita de colegele de clasa motiv pentru care devine introvertita. Tatal lui Taylor este un afacerist care isi are biroul in World Trade Center si care, aparent, nu da doi bani pe copiii sai.
Ally are si ea propriile traume. Mama ei a fost ucisa, iar Ally a fost singurul martor al crimei. Are un tata mult prea protector si de asta simte nevoia de a evada.
Filmul este bun, povestea este foarte bine construita chiar daca pe alocuri, din cauza lungimii sale, filmul poate plictisi. Mie mi-a placut in ciuda finalului trist. De fapt, cred ca finalul este cel care ii da valoare filmului.
Motto-ul Remember Me pare este: "Whatever you do in life will be insignificant. But it’s very important that you do it" Scoobytza
In ultima vreme am vazut foarte multe filme. Problema mea e ca majoritatea filmelor pe care le-am vazut sunt foarte proaste, motiv pentru care astept recomandarile voastre.
Imi place foarte tare piesa "Separat impreuna" cantata de Mirona. O sa postez o filmare pe care am gasit-o pe youtube cu Mirona si care mi se pare senzationala. Trebuie sa ajung si eu la un concert de-al ei daca o sa fie vreunul in curand. Nu imi place doar vocea ei, ci si versurile piesei. De fapt, multe dintre piesele pe care le ascult imi plac datorita versurilor lor.
Am avut o zi destul de agitata, plina de activitati la munca, dar si la facultate. Sunt foarte incantata ca eu si Anca ne-am descurcat super bine la ultimul examen din acest an de la masterul de Productie Media. Acum trebuie sa ma pregatesc sufleteste pentru marirea din toamna de la web-design unde am reusit sa iau rusinoasa nota 5.
Sunt fericita azi si asta conteaza cel mai mult.:)
E joi. Seara. Ascult Zero Assoluto si ma gandesc la timpul care a trecut de cand nu am mai iubit cu adevarat. Ce prostie! - ati spune. Uneori - mi-e dor de linistea aia dintr-o relatie frumoasa, cand il iubesti, el te iubeste, cand ne cunoastem toate obiceiurile, cand pot sa fiu plecata in capatul lumii si sa ii cunosc programul. Da, uneori mi-e dor de sentimentele astea frumoase.
De cele mai multe ori, insa, ma trezesc fericita pentru ca nu mai iubesc pe nimeni. E atat de simplu sa nu iubesti. Incredibil de simplu. Nimeni nu se plange, nimeni, niciun prieten, amic sau cunostinta nu vine cu reprosurile alea clasice: "te-ai pensionat!", "Nu mai iesi in oras cu noi. Vrei sa fii numai cu el", "Hai o data, lasa'l si iesi cu noi". Da. Sa iesi dintr-o relatie si sa te dedici iesirilor cu prietenii, cunostintele e ca si cum ai lua o pastila pentru o durere de cap. Acum te doare si peste 5 minute iti trece.
Si totusi? Ce se intampla cand te plictisesti? Cand te plictisesti de aceeasi oameni care te plac, care iti acorda toata atentia lor, iar tu ajungi sa nu mai simti nimic? Ce faci cand te simti ca un sloi de gheata in fata sentimentelor celorlalti? Te abandonezi intr-o existenta absolut plictisitoare? Te arunci cu capul inainte in relatii sperand ca poate-poate de el iti va placea intr-un final? Incepi conversatii pe messenger, pe facebook cu oameni pe care nu ii vei cunoaste niciodata, cu oameni care nu fac altceva decat sa ocupe un pic din timpul pe care ti-l ocupa candva cineva... Mai stai un pic, te gandesti si pana la urma ajungi pe o terasa, inca o terasa cu un amic sau mai multi...la fel de plictisiti de tot ca si tine.
Si o noua zi incepe. o existenta anosta. Ai tot ceea ce altii isi doresc. Tie iti lipseste ceva. Nu stii ce.
Am avut cea mai frumoasa zi de nastere, motiv pentru care le multumesc prietenilor care au facut ca seara de sambata sa fie asa: Luiza, Alina, Costelia, Florin, Sebi, Razvan, Dana, Oana, Grecu, Burty, Florina, Mircea, Golby, Alin,M.M, Aida, Cheli, Narcis, Priky, Claudiu, Adelina, Raluca, Liviu si Lavinia... (plus Ionut - pacat ca nu ai mai ajuns)
Ieri seara, dupa o superba plimbare prin Zorilor cu prietena mea Luiza, m-am pornit ca tot omul catre casa. Si cum mergeam eu prin centru inspre statia de autobuz am observat doi baieti care, initial, s-au aflat in spatele meu in 35. Cum au reusit sa imi atraga atentia?
Unul avea un tricou pe care scria in fata "Pe sistem", iar in spate "100% manelist".
23 de ani de cand intr-o frumoasa noapte de vara, dupa indelungi chinuri, pe la ora 1 dimineata s-a nascut primul copil al familiei Pirvu. Era o fetita micutza, micutza, de aproape 2,5 kilograme pentru a carei viata parintii si bunicii se temeau - atat de fragila era. Bunica, asistenta medicala, a plans pentru prima data atunci cand a asistat la o nastere. Eram prima ei nepoata. Primul copil al primului copil. Tata era agitat si fericit in acelasi timp. Avea 22 de ani, cu un an mai putin decat implinesc eu acum, si isi tinea in brate primul copil. Si-a dorit baiat. Dar ce a mai contat cand si-a vazut "printesa"? Si acum dupa 23 de ani eu am ramas "printesa" lui tata, rasfatata lui, copil facut dintr-o dragoste mare, mare de tot.
In urma cu ceva vreme am aflat ca imediat dupa cununia civila a parintilor mei care a fost undeva prin iulie 1986 am fost si eu proiectata - prin octombrie. Nunta la biserica a parintilor mei a fost in octombrie. Practic, am asistat la casatoria lor:)
Da, peste mai putin de un ceas este ziua mea. Ii multumesc lui D-zeu pentru viata pe care mi-a dat-o si pentru oamenii pe care am avut ocazia sa ii intalnesc in viata mea. Anul care a aproape a trecut a fost dificil, dar in momentele grele am avut cativa oameni care mi-au aratat inca o data cat de mult ma iubesc si sper sa le fi aratat si eu macar pe jumatate cat de mult tin la ei. In anul asta care a trecut am invatat ca peste orice dezamagire se poate trece si ca zambetul trebuie sa imi fie mereu acolo unde ii este locul - pe buze. Inca o data, anul asta s-au cernut cei care imi sunt prieteni si sunt mandra sa spun ca am prieteni adevarati... pe care nu mai are rost sa ii nominalizez pentru ca se stiu si pentru ca ei cunosc cat de mult ii iubesc si cat de datoare le sunt.
De ziua mea am obiceiul sa ma uit in urma. De data asta nu o sa fac asa ceva. O sa spun doar atat: fiecare zi A MEA a fost si va fi deosebita.
Un singur cadou imi doresc de ZIUA MEA: sa fiu FERICITA. Atat.
Asta seara am avut ocazia sa vad un documentar extraordinar care reflecta viata lui Nicolae Ceausescu prin intermediul camerelor de filmat care l-au urmarit pe parcursul evolutiei sale, la conferinte, intalniri cu presedintii americani Carter si Nixon, dar si in minutele dinaintea executiei sale. Pentru filmul in regia lui Andrei Ujica s-a lucrat mai bine de trei ani, iar pelicula de trei ore a fost realizata dintr-o selectie de 200 de ore de filmari. Durata documentarului este destul de mare si poate plictisi pe alocuri, insa ideea sa si felul cum il reflecta pe dictatorul Nicolae Ceausescu este exceptional. In documentar ni se prezinta omul Nicolae Ceausescu, cu ticuri verbale, omul care atunci cand le face cu mana stanga romanilor poate fi confundat usor cu o foca. Totodata, sunt prezentate momente interesante din viata dictatorului... emotiile sale sunt vizibile intr-o conferinta, cand fata pare a-i fi transpirata sau cand participa la inmormantarea mamei sale. Desi, nu schiteaza absolut nicio lacrima, Ceausescu pare trist. Filmul ne arata si ca dictatorul nu poseda abilitati de sportiv, cand in timpul unui meci de volei Ceausescu nu reusea sa arunce mingea peste fileu. Sotii Ceausescu sunt surprinsi si in timpul unei vacante, moment in care il vedem pe didactor fericit, amuzat. O alta imagine care mie mi-a placut extraordinar de tare a fost cea care il surprinde pe Ceausescu intr-o vizita in Coreea sau China, iar o coreanca incepe sa cante in romaneste. Atunci, dictatorul roman isi da ochii peste cap de uimire. Ultima secventa a documentarului este o continuare a inceputului, este o rama pentru intreaga poveste expusa pe parcursul celor 180 de minute. Practic, la final, avem in fata noastra un Ceausescu imbatranit, fara putere, caruia i se iau declaratii si caruia i se cere socoteala pentru genocidul de la Timisoara.
XX Ma bucur foarte tare ca am reusit sa prind la TIFF un film care sa imi placa cu adevarat si pe care sa il pot recomanda mai departe tuturor.
XX "Autobiografia lui Ceausescu" este un film realizat din imagini de arhivă preluate de la TVR şi Arhiva Naţională de Filme.
Desi au sustinut sus si tare ca nu se vor lasa, ca vor organiza greve generale, ca nu ii vor lasa pe Guvernanti sa le taie din salarii iata ca... grevele organizate in aceasta saptamana nu au fost altceva decat un esec si o rusine pentru cei care le-au organizat. La mitingul de miercuri organizat in Cluj erau anuntati 10.000 de oameni din care au venit doar vreo 2.000. Greva generala a profesorilor clujeni a durat doar doua zile. Cu toate ca sindicalistii din invatamantul preuniversitar clujean au facut un referendum pentru a relua greva generala din 7 iunie, nici acest lucru nu se va intampla. O rusine pentru sindicalistii clujeni a fost si modul cum cei din Federatia Sindicatelor din Administratie s-au vandut. In ziua marelui miting , sindicalistii din administratie au renuntat la greva si nu au participat nici la mitingul de protest. Oare de ce?
Miscarea sindicala din Romania nu mi-a parut nicicand mai slaba decat in aceasta saptamana. Nu aveam prea mari asteptari, nu credeam ca sindicatele vor reusi sa schimbe deciziile Guvernului privind reducerile de pensii si salarii, insa credeam ca macar in perioada aceasta oamenii vor fi mai uniti si ca isi vor spune mai raspicat cererile. Scoobytza
Peste 2.000 de clujeni au protestat, ieri, timp de trei ore în Piaţa Lucian Blaga din Cluj Napoca şi apoi în faţa Prefecturii cerând să nu le fie reduse salariile şi pensiile. Oamenii au scandat lozinci împotriva premierului Emil Boc şi a preşedintelui Traian Băsescu cerându-le demisia. „Emiluţ, Emiluţ te-am crescut şi tu ne uiţi!”, „Jos Băsescu, Boc!”, „ După Cluj, în toată ţara!”, „Băsescu şi Boc la Gherla un loc!”, „Băsescu după Ceauşescu!”, „Singura soluţie încă o revoluţie!”,Băsescu şi pentru tine există un pluton de execuţie”, „Băsescu, Băsescu, România nu e nava ta!”, „Jos piratul! Jos Chiorul!”, „Criminalii”, Boc, Boc fraieru’ ai minţit tot Ardealu’!” - asta le-au strigat clujenii guvernanţilor. Sindicaliştii au adus cu ei şi steag PCR pe care au scris „PCR=PD-L=Dictatură”. Totodată,clujenii i-au cântat lui Boc o versiune nouă a cântecului „Puşca şi cureaua lată”: „Puşca şi cureau lată, ce primar aveam o dată! Şi l-am dat la Capitală să ne facă de ocară!”.
if i could write you a song, and make you fall in love, i would already have you up under my arm. i used to paul all my tricks, i hope that you like this. but you probably won't, you think you're cooler than me.
you got designer shades, just to hide your face and you wear them around like, you're cooler than me. and you never say hey, or remember my name. its probably cuz, you think you're cooler than me.
you got your hot crowd, shoes on your feet, and you wear them around, like they aint shit. but you dont know, the way that you look, when your steps make that much noise.
see i got you, all figured out, you need everyone's eyes just to feel seen. girl, your so vein, you probably think that this song is about you. dont you? dont you?
if i could write you a song, and make you fall in love, i would already have you up under my arm. i used to paul all my tricks, i hope that you like this. but you probably won't, you think you're cooler than me.
you got designer shades, just to hide your face and you wear them around like, you're cooler than me. and you never say hey, or remember my name. its probably cuz, you think you're cooler than me.
you got your hot crowd, switching your walk, and you dont even look when you pass by. but you dont know, the way that you look. when your steps make that much noise.
see i got you, all figured out, you need everyone's eyes just to feel seen. your so vein, you probably think this song is about you. dont you? dont you?
if i could write you a song, and make you fall in love, i would already have you up under my arm. i used to paul all my tricks, i hope that you like this. but you probably won't, you think you're cooler than me.
you got designer shades, just to hide your face and you wear them around like, you're cooler than me. and you never say hey, or remember my name. its probably cuz, you think you're cooler than me.
and dont you dare act like you dont know, know whats up, cuz your nose is up. im approaching up. like i cant give you winter in the summer or summer in the winter miami in december trying to look bored in them diors. she probably is, was acting shallow until she find out how deep that my pockets is. mrs. pre-madonna, this is your reminder, that i think you're fine
