vineri, 27 iunie 2008

America vietii 3

A tecut deja mai mult de o saptamana de cand am ajuns in America si in fiecare zi am impresia ca traiesc un vis. Ma pun in pat cu gandul ca maine o sa ma trezesc iar la Cluj sau acasa, la Valcea. Dimineata insa, ma trezeste Luiza. Incet... "Scooby, e timpul sa ne trezim." Deschid ochii si ii spun "inca cinci minute. Mai vreau sa dorm cinci minute". Asa mi-am inceput fiecare dimineata in ultima saptamana. Zilele si orele trec mai greu decat deobicei. Nu cred ca este din cauza dorului de casa. Inca nu am reusit sa simt dorul asta. De fapt, sunt obisnuita sa fiu departe de casa. Singurele lucruri care ma fac sa imi dau seama de distanta sunt telefoanele. In fiecare zi, cel putin unul dintre ele suna, iar la capatul lui il auzeam pe tati. "Ce faci? Inca nu ai plecat la scoala (sau la redactie)?". De asta imi e dor. De diminetile in care ma suna tati ca sa ma trezeasca sau ca sa imi aminteasca te miri ce lucru minor.
Imi e dor si de ziar. De zilele in care ajungeam la redactie obosita dupa ce petrecusem prin club toata noaptea cu Golbi, Andrei si Crina. Imi e dor dse dulcea trandaveala din unele zile sau de momentele in care nu mai stiam de nimic altceva decat de scris.

De scoala... Cel mai mult imi placea miercurea cand, de voie de nevoie, mergeam la atelierul TV tinut de Rhoda. De stresul examenelor sau de grija prezentelor la cursuri.

Ziua trece greu aici. Cu mult mai greu decat acasa, unde timpul trecea... si nici nu imi dadeam seama cum si unde a zburat.

Ma bucur ca am cunoscut trei fete simpatice din Singapore - Tzi, Joanna and Pari. Cu ele si cu Luiza rad. Avem si de ce. Uneori radeam doar de fetele angajatorilor nostri sau de calculele lor stupide. Pe cine ar interesa cate galoane de apa sunt in piscina din spatele hotelului? :))

Am invatat sa numaram in chineza. E chiar fain. 1= i, 2 = a, 3 = san, 4 = s, 5 =u, 6 = liu, 7 = tzi, 8 = pa, 9 =giu, 10 = sh.

Acum o sa ies...:) O sa o las pe Pari pe internet.
Scoobytza

3 comentarii:

Radu spunea...

sunteti acolo doar de SH zile si am impresia ca plecarea a fost acum 2 luni. offff timpul asta :)

Scoobytza spunea...

Vai radu... Nici nu iti inchipui cum este pentru noi... parca a trecut o groaza de timp. sper sa am timp sa scriu maine sau deseara ultima noastra aventura... cred ca o sa razi si o sa te panichezi in acelasi timp... :))

Radu spunea...

sper sa nu :)