vineri, 29 octombrie 2010

Guy retrospective


Asta seara in timpul unei discutii cu prietena mea cea mai buna mi-a venit o idee. E o idee cat se poate de stupida, dar pe care majoritatea fetelor/femeilor o vor intelege. Cate dintre noi nu au iesit in oras intr-o zi, intr-o saptamana cu un tip cu totul nepotrivit? Cate dintre noi nu au cunoscut tipi cu adevarat weird sau tipi extraordinar de draguti si de destepti care intr-un final ne-au dezamgagit. O sa fac o retrospectiva a barbatilor pe care i-am cunoscut unii ca amici, unii ca iubiti, iar pe altii la un suc. So... acestia sunt o parte dintre baietii pe care i-am cunoscut de la 15 ani incoace:


Cata - marea mea iubire de la 15 ani.:)) Un pusti inalt, blond cu ochii verzi, care arata foarte bine si parea, la varsta aia, un adevarat barbat. Mai ales, cand il mai pocnea pe cate unul. "Iubirea" pentru Cata m-a tinut vreun an, timp in care impreuna nu stiu daca am fost mai mult de doua luni toate adunate cu despartiri si impacari. Cata era tipul macho, care s-a ofensat pe mine si mi-a dat papucii crezand ca l-am inselat. Da' de unde? Imi placea de Cata la maxim mai ales ca el m-a sarutat pentru prima data in ceva discoteca infecta, de tara, unde urlau manelele la maxim ca nah... doar eram la tara, la Valcea.


Ovidiu - Un alt individ de care mi-a placut prin liceu. Era intr-o clasa paralela cu a mea si era un mare smecheras. L-am cunoscut la Balul Bobocilor cand a agatat vreo sase fete in aceeasi seara si... Da! Dupa ce ne-am despartit (nici nu stiu daca am fost vreodata impreuna) mi-a spus, mi s-a laudat cu asta. Era un smecheras acest Ovidiu... pana in clasa a XII-a cand si-a facut o prietena cu adevarat stabila. Tin minte... ca eu ca o dusa ce eram....i-am scris intr-o felicitare de Craciun ca imi place de el. So lame!:))

hmmmm.... Multi dintre baietii din liceu cu care am iesit sau de care mi-a placut nu mi-i mai aduc aminte deloc. Pot sa imi amintesc fetele lor, figurile pe care le faceau, cum mi se pareau atunci, daca i-am purtat sau m-au purtat ei pe mine, imi pot aduce aminte locurile unde i-am cunoscut, insa nu imi amintesc numele lor.

F. - E o zicala care spune ca nu trebuie sa te cuplezi niciodata cu cel mai bun prieten. L-am cunoscut undeva prin clasa a X-a, iar de atunci am devenit foarte buni prieteni. Am observat intr-o vreme ca ma placea, dar m-am facut ca nu vad. Atunci el s-a cuplat cu o prietena de-a mea, iar eu am suferit putin pe ascuns. La sfarsitul clasei a XII-a ne-am sarutat si am fost impreuna vreo saptamana. Ne-am despartit pentru ca eu nu puteam concepe sa fiu cu un baiat care imi e atat de bun prieten si la care de atata vreme m-am plans de alti baieti si de cat de mult mi-au placut. A fost ok. La vreun an, iara ne-am cuplat. De data asta a durat mai mult ca perioada...numai ca eu eram in Cluj, el in Timisoara si ne-am vazut o singura data. :)) Concluzia... dupa ce ne-am mai reintalnit> Doamne, ce bine era sa nu fi amestecat prietenia cu amorul. F. era genul ala de baiat dispus sa ma salveze din orice situatie, prieten bun, mult prea bun, cu care ieseam de multe ori si cu care ma distram. Trebuie sa recunosc ca in liceu unul dintre motivele pentru care m-am imprietenit cu el a fost faptul ca invata in clasa cu cei mai faini baieti. yea, I know! Cat de superficial!


Pfuuuuu.... poate unul dintre cei mai importanti oameni din viata mea de liceu si din prezent chiar daca acum se afla foarte, foarte departe este Andrei. Da, Andrei a fost prima mea iubire. Tipul care imi facea sa bata inima mai tare si prima relatie pe care am avut-o. Cand ne-am cunoscut eu abia implinisem 18 ani, iar el trebuia sa implineasca 20 de ani. Eu eram in clasa a XII-a, iar el cred ca in primul an de facultate. La momentul respectiv, eu nu ii gaseam niciun defect lui Andrei ca nah... asa sunt fetele cand se indragostesc parca li se pune ceva peste ochi si nu mai vad nimic in fata lor. Andrei era si este in continuare un tip frumos, brunet, nu foarte inalt, dar foarte destept. Asa l-am considerat atunci si asa il consider si acum la cinci ani de cand ne-am cunoscut. Avea acel "quel que chose". Cu toate astea, doamne... cate figuri avea in cap! I-am spus-o in fata, deci nu ma tem sa o scriu pe blog. Era un pic cam increzut, el era cel mai tare si prietenii lui erau extraordinari. Si avea o propozitie care ma enerva la maxim: "e totul in mintea ta". Imi venea sa innebunesc cand auzeam propozitia asta. Cu toate astea, ma bucur ca l-am cunoscut. A fost si va ramane un personaj important din viata mea, iar revederea cu el din luna septembrie m-a facut sa constientizez ca nu ar trebui sa fiu trista pentru ca cel putin de doua ori in viata mea am iubit si am fost iubita (macar putin). Iti multumesc, Andrei! Revederea noastra din septembrie ne-a aratat ca ne-am maturizat si ca am evoluat amandoi. Si acum nu mi se mai pare ca Andrei are figuri in cap. Dimpotriva.:)


T. - Frumuselul prost. Ati cunoscut vreodata genul ala de baieti frumosi, frumosi foc dupa care ati intoarce capul pe strada intr-o clipita? Eu, da. L-am cunoscut printr-o prietena comuna, am iesit la suc, am fost la un chef impreuna. Totul a durat maxim o saptamana. In viata mea nu mi s-a intamplat sa nu pot vorbi nimic-nimic cu un baiat de care se presupune ca imi place. Plus ca avea o gramatica pe messenger de imi venea sa ma iau si sa ma arunc de pe bloc.:)) Yea, uneori... frumusetea si inteligenta nu se impaca foarte bine.


M. - Un alt frumusel, dar de data asta unul care imi lasa numai amintiri amare. Unul care a fost destul de dragut sa imi aduca medicamente de raceala, dar care a omis sa imi spuna ca are prietena si ca vrea sa se razbune prin mine pe un fost amic de-al lui. M. era si este unul dintre acei baieti razbunatori cu care nu mi-as mai dori sa am de a face. El isi avea o lista a fetelor cu care si-a inselat prietena, a celor cu care si-a pus-o. E un om cu care nu mai vreau sa am de-a face niciodata pentru ca face parte din categoria celor perversi si prosti.

Si cum din categoria baietilor frumosi nu poate lipsi increzutul, adica acel tip care se crede cel mai frumos si cel mai destept, vi-l prezint pe M. Este un alt M. decat cel dinainte pe care l-am cunoscut candva in cursul acestui an si pe care l-am intalnit nu in unul, nu in doi, ci in mult mai multi baieti care stiau ca au cel putin intr-o proportie rezonabila doua atuuri: frumusete si inteligenta. M. nu a fost niciodata prietenul meu, insa aproape ca am crezut ca imi place de el. Asa cum am spus mai sus M. este dragut si stie ca il duce capul, iar daca o fata ii da prea multa atentie devine nonsalant. Mult prea nonsalant. El este genul de baiat care face eforturi doar in primele zile ale relatiei sau ale prieteniei, dupa care in momentul cand i s-a parut ca i-am dat vreun pic de atentie brusc a inceput sa se increada. :)) Mda, de acesti M. din viata mea am scapat cu mare bucurie. Din nefericire, unele dintre prietenele mele inca se mai lasa "purtate" de un milion de M.


V. - the second real love. La momentul respectiv a fost cel mai bun prieten al meu si, probabil, ca ar fi unul dintre oamenii la care as apela in caz de nevoie. Il apreciez si e un om de la care am avut multe de invatat.

S. - un individ cu care nici macar nu stiu de ce am iesit. Cred ca din plictiseala de a nu fi cu nimeni si pentru ca de fiecare data cand mergeam acasa prietenele mele erau prea ocupate cu iubitii lor incat sa mai iasa cu mine ca pe vremuri. Se incadreaza in categoria M.

Pompierul - un baiat cam prostut, care la prima si singura noastra intalnire mi-a spus ca a picat bacul la romana. Daca tacea, filozof ramanea. :))

In vara asta, am mai cunoscut o gramada de oameni cu care am iesit in oras, oameni care mi-am dat seama ca nu au deloc nimic in comun cu mine si care nu au facut altceva decat sa ma faca sa cred ca pretentiile alea de respect, comportament frumos, inteligenta - pe care le caut eu la un baiat sunt cat se poate de intemeiate. Si da, ce conteaza daca eu caut lucrurile astea si vreau lucrurile astea? Stiu ca nimeni nu o sa aiba toate caracteristicile pe care mi le doresc, dar e alegerea mea. Eu sunt cea care alege! Eu inca mai cred in dragoste adevarata si oameni care iti fac inima sa bata cu putere. Am avut norocul sa cunosc oameni care mi-au dat senzatia asta si sunt sigura ca voi mai intalni si altii.

Scoobytza

2 comentarii:

Anonim spunea...

”Pretentiile alea de respect, comportament frumos, inteligenta” le gasesti la un barbat (ceva mai) matur. Poate totusi, spre binele tau, nu atat de matur incat sa fie deja insurat :) Si mai am o teorie: da-le o sansa oamenilor pe care ai fi tentata sa nu ii bagi in seama. Nu stii niciodata ce se ascunde in spatele unui zambet timid sau al unui gest stangaci.
Dragut si onest textul tau.
Un V. ;)

MunteanUK spunea...

apreciez si eu sinceritatea... si, poate, cand oi mai nimeri pe acest blog, sa citesc si o poveste cu 'happy ending' :-)